luni, 7 august 2017

a ara arare, a gândi gândire...

... obişnuită, în ultima perioadă cu unele postări din cărţile ce mi-au plăcut, am ales pentru azi un capitol dintr-o minunată carte:  



 NICHITA STĂNESCU 

                 

AMINTIRI DIN PREZENT

(sursa coperţii:

                                  A ARA ARARE, A GÂNDI GÂNDIRE


           De fapt ce e munca ? Ştim ce este talentul pentru că romanticul sculptor Rodin dintr-o suflare a definit în mod etern conceptul de talent. Ce zicea Rodin ? El zicea că a avea talent înseamnă a-ţi face plăcere ceea ce munceşti. Talent; deci înţelegem că înseamnă muncă cu plăcere, muncă plăcută, care îţi place, care te justifică.
           Dar ce este munca ?
           Copil fiind în pădure, am surprins-o pe Muma Pădurii fierbând în ceaun aripi de îngeri, la care adăuga ridichi de lună, foi de tarhon, sare şi piper şi totul era stropit cu strănut de nou-născut. În toiul pădurii, la mijloc şi în luminiş, o, am privit-o aproape leşinat de foame, căci poftă mare avui de fiertură.
           Mi-a dat şi mie Muma Pădurii un polonic să gust, pe care, mai înainte de a mi-l înmâna,  îl răsturnase într-o cască de soldat care de bună seamă murise în vreun război biruitor, în locul meu.
           Doamne, voi copiii tineri, suavi şi minunaţi, care aţi murit în război în locul meu, ca să stau în această pace gânditoare şi acest echilibru !
           Ca o dezvirginare violentă de stea scânteietoare pe cer e raza pe care o văd înainte de a orbi. Miraj alcalin şi sărat, os rotund care ţine în sine oul ochiului. Nu cel care naşte aripi de zbor, ci cel care înghite lumina şi nu se mai satură de ea, până când i se face rău de ea, şi orbeşte de prea multul ei.
           Şi totuşi, ce este munca, de câte feluri este dânsa, cum simţim, cum ştim că ea este muncă - şi totuşi, de ce prin muncă ne despărţim de tot ceea ce este, ne despărţim de fire, ca să facem şi să creăm un este al nostru, o fire a noastră, de ce ?
           Şi totuşi, ce este munca ? De ce a ara e muncă ? De ce a gândi e muncă ? De ce a spera sperare e muncă ? De ce a visa visare e muncă ? De ce a clădi clădire e muncă ? De ce a zbura zburare e muncă ?
           Poate că a venit vremea să fim cu toţii talentaţi. Despărţindu-ne de un este general ca să facem un este al nostru, despărţindu-ne de firea naturii ca să alienăm omul din ea, dându-i numai o fire umană; e timpul să devenim talentaţi. Având un ideal, oricărui muncitor îi face plăcere  propria sa muncă.
           Adolescenţi, voi visători care vă pregătiţi de muncă spre a vă justifica faptul că sunteţi, vă reamintesc vorba gândită cu gânduri de romanticul sculptor Rodin care zicea cu îndreptăţire că a avea talent înseamnă să-ţi facă plăcere ceea ce munceşti.
           Toate acestea sunt un cântec gândit şi muncit, pe care îl dedic muncii care naşte gânduri.
           Numai munca naşte idei.  

                               (vol ''AMINTIRI DIN PREZENT'', NICHITA STĂNESCU)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu