luni, 22 iulie 2013

jurnalul (6)





Pentru astăzi (data/ora)... 21.07.2013, ora 23.11
Afară... s-a aşternut răcoarea nopţii ... te şi miri cum după o zi atât de toridă, noaptea vine atât de răcoroasă şi trebuie să te îmbraci mai bine iar, la culcare, să te înveleşti cu ceva mai gros ...  
Mă gândesc … că fiecare zi îmi aduce evenimente atât de diferite dar legate între ele ca un şir de mărgele ... pe zi ce trece, descopăr, practic, cum gestul normal, firesc, de bunătate, de responsabilitate asumată faţă de familie, îmi aduce o mângâiere sufletească ... 
Locurile de unde învăţăm … sau ar trebui să învăţăm - uneori nu băgam de seamă gesturile mici, banale, ca de exemplu ... a da, la timp, corect, din inimă, un simplu "bună ziua" unei persoane (inferioare în spaţiul unde activează ...) ce te poate recompensa apoi, când nu te aştepţi, cu un ajutor în momentele mai grele, de impas ...
Sunt recunoscătoare pentru ... tot bunul simţ pe care mi l-au transmis părinţii mei ... 
Din bucătărie ...  se simte acum, ca şi în restul casei, liniştea aşternută ... aşa cum este când toţi membrii familiei sunt bine şi corect hrăniţi ... 
Sunt îmbrăcată ... în pantaloni de pijama de culoare galbenă (cu trandafiri mărunţei...), şi un maieuţ dantelat ...
Citesc ... şi recitesc ceea ce scriu ... să nu transcriu greşit ceea ce mă frământă la ora aceasta...
Aştept (sper) ...  rezultate concrete pentru familia mea - nu în sens egoist, ci să văd că ajut clar, real, pragmatic familia ...
La meşterit ... am încercări slăbuţe şi puţin hilare de început de jurnal de viaţă, scriind într-o agendă tot ceea ce simt - cu speranţa că nu o să uit rolul/lecţia acestei perioade din viaţa mea ...
Ascult ... muzica nopţii ce s-a aşternut peste arealul nostru ... ticăie, plăcut, ceasul din perete (bine că nu este pendulă - ar face un zgomot deranjant!) ... sunt momente care mie îmi plac şi îmi aduc aminte de copilărie, când eram la ţară, la părinţii mămicuţei, şi auzeam noaptea ticăitul ceasului aflat într-o cutiuţă, pe perete ... au tăcut şi caţeii (cât o dura ?!)  ...
În casă ... totul te îmbie la somn ... dar pe mine nu mă "lasă" simţul datoriei ''a ţine jurnalul'', acum chiar simţind plăcerea acestei activităţi de femeie simplă ... oare o să devin, odată şi odată, şi gospodină (cum îmi imaginam văzând în filmele vechi, retro, cu un număr mare de chei, la brâu...) ?!
Unul dintre lucrurile mele preferate ... care o mai fi acum ... când viaţa mea se schimbă pe zi ce trece ?! înainte cu câteva zile aş fi ştiut clar ce îmi place ... oare mă maturizez sau de-abia acum devin "paysen"-a cu adevărat, uitând de cochetăriile vieţii de oras?! sau tulburările din ultimul timp vor trece candva şi voi reveni la pasiunile mele, dinainte?! asist la propriul meu spectacol de viaţă ... sunt curioasă în ce direcţie mă va duce această cărăruie (=drum)...
Planuri pentru sfârşitul săptămânii ... s-a terminat weekend-ul ... sper într-o săptămână viitoare, cât mai calmă - normală !!! cât mi-ar fi de dragă!!!
Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtăşesc: fiind noaptea târziu, firesc gândul mă duce la ... lampioane...













Cam acestea....Ne întâlnim în fiecare vineri în micul nostru jurnal :)